Dacă nu i-aș fi cunoscut și aș fi citit întâmplător despre ei, despre Oamenii mulțumiți, aș fi postat un comentariu gen, explică-ne și nouă, măi femeie, ce-i așa de special la oamenii ăștia de-și zic, Oameni mulțumiți? Ce te-a făcut să-ți schimbi părerea? Ce-i așa special aici de te face să fi și tu mulțumită?

O întrebare firească și de bun simț pentru cineva care citește rândurile mele privind experiențele cu Oameni mulțumiți. Dacă mi s-ar cere să mă explic, luată prin surprindere de întrebare, aș zice fără să mă gândesc prea mult:

Pentru că…
– atunci când ajungi pentru prima oară în această companie, ai numai surprize din partea organizatoarelor. Un mic cadou, o urare dacă cumva este ziua ta de nume, o prezentare călduroasă, o surpriză, un La mulți ani din partea celorlanți participanți;

– la primul popas, o cunoști pe bunica Ioana, bunica zână păzitoare a zânei organizatoare. N-ai cum să n-o îndrăgești, pe bunica Ioana. Nu că în memoria ei ești invitat la ceai sau la cafea. Nuuu. Ci pentru că afli că ea, bunica Ioana, a fost o femeie bună, generoasă, și înțeleaptă;

– ghida Rodica, se străduiește să te facă părtaș la istorie, la iubire de neam, de locuri nemaivăzute, de întâmplări inedite, și câte, câte altele asemenea… Și mai ales, că numai ea știe să aducă soarele și vremea frumoasă, în fiecare excursie, îndiferent de anotimp sau meteo;

– nu există cârcotași care să nu fie până la urmă dovediți. De bunul simț general, de atmosferă, de un zîmbet, un cuvânt bun din partea cui nu te-ai aștepta;

– ai șansa să auzi de la vecinul sau vecina ta de scaun întâmplări, povestiri, descrieri, nemaipomenite;

– ai sansa să împarți, să dăruieștii și să primești la rândul tău… orice: bunătăți, o vorbă bună, o experiență, un sfat, o apreciere, o glumă, un zambet, un multumesc